Dislipidemia reprezinta cresterea concentratiei lipidelor (colesterolul si trigliceridele) în sânge. Colesterolul este o substanta utila în formarea membranelor celulare, a vitaminei D, a unor hormoni (cortizol, estrogeni, testosteron).
Cea mai mare parte a colesterolului se formeaza în ficat din grasimile din alimentatie, iar o parte provine direct din alimentele care contin cholesterol.
Cresterea concentratiei serice a colesterolului este consecinta unei alimentatii bogate în colesterol sau a unei productii crescute la nivelul ficatului în cazul persoanelor cu predispozitie ereditara, obeze, diabetice.
Pentru a putea fi transportat în sânge, colesterolul este legat în ficat de proteine transportoare rezultând lipoporoteinele. Cu importanta practica sunt doua dintre ele:
LDL (low-density lipoproteins) - transporta cea mai mare parte a colesterolului în sânge fiind denumit colesterolul "rau" pentru ca reprezinta sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la îngustarea vasului de sânge. Cu cât este mai mare LDL cu atât mai mare este riscul de boala cardiaca!
HDL (hight-density lipoproteins) - transporta colesterolul din diverse parti ale organismului înapoi la ficat, ceea ce duce la înlaturarea lui din organism, deci la protejarea vasului de sânge (colesterolul "bun"). Cu cât este mai mic HDL cu atât este mai mare riscul de boala cardiaca!
Hipercolesterolemia este asimptomatica. Diagnosticarea ei se face prin depistarea unei valori a colesterolului seric > 200 mg/dl.
Ereditatea influenteaza nivelul de colesterol din sânge prin afectarea vitezei de producaie ai înlaturare din circulatiei a acestuia. Astfel, exista hipercolesterolemia familiala (de altfel, o boala rara), caracterizata prin nivele crescute de colesterol si LDL, si drept consecinta, prin aparitia precoce a bolii cardiovasculare.
Persoanele vârstnice, cele sedentare, supraponderale, cu alimentatie bogata în grasimi au un risc mai mare de dislipidemie. Înainte de menopauza femeile au nivelul colesterolului mai mic decât barbatii de aceeasi vârsta. Dupa menopauza creste nivelul de LDL si scade cel de HDL, astfel încât dups 50 de ani femeile tind ss aiba colesterolul mai mare decât barbatii de aceeasi vârsta si au risc de a face boala cardiovasculara cel putin la fel cu al barbatilor.
Toti adultii în vârsta de peste 20 ani trebuie sa-si determine profilul lipidic (colesterolul total, LDL, HDL, trigliceridele) cel putin o data la 5 ani. Daca valorile obtinute la prima determinare sunt anormale sau exista factori de risc cardiovasculari asociati, atunci dozarile trebuie facute mai des, la indicatia si sub controlul medicului. Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (parinti sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli de inima la vârste tinere, adica sub 55 de ani) ar trebui sa-si controleze nivelele de colesterol din sânge.
Valori normale
adulti (>20 ani) colesterol seric total < 200 mg/dl
HDL-colesterol > 60 mg/dl
LDL-colesterol <100 mg/dl
trigliceride serice <150 mg/dl
copii (4-19 ani) colesterol seric total < 170 mg/dl
LDL-colesterol <110 mg/dl
În functie de factorii de risc asociati si de patologia fiecarui pacient, se stabileste un grad de risc, caruia îi corespunde o anumita "tinta", sau valoare considerata normala a colesterolului sau LDL-ului. În determinarea riscului, alaturi de LDL crescut, un rol important îl au:
• prezenta sau absenta bolii cardiace ischemice (infarct de miocard, angina, interventii pe vasele coronare - angioplastii, bypassuri)
• afectiuni ce echivaleaza cu boala cardiaca ischemica
- alta forma de boala aterosclerotica (afectarea arterelor membrelor inferioare "arterita", afectarea arterelor cerebrale, prezenta unui anevrism de aorta)
- diabet zaharat
• factori de risc asociati
- fumat
- hipertensiune arteriala (TA>140/90 mmHg sau folosirea medicatiei antihipertensive)
- HDL<40 mg /dl
- istoric familial de boala cardiaca ischemica (BCI) precoce ( BCI<55 ani la rude de sex masculin si BCI<65 ani la rude de sex feminin)
- vârsta (barbati>45 ani, femei>55 ani)
1. risc scazut = un factor de risc dintre cei mentionati mai sus
tinta:LDL<160mg/dl
2. risc moderat/moderat înalt = 2 sau mai multi factori de risc
tinta:LDL<130mg/dl
3. risc înalt = boala cardiaca ischemica, alta afectare vasculara aterosclerotica, diabet zaharat sau multipli factori de risc asociati care dau un risc crescut
tinta:LDL<100mg/dl
4. risc foarte înalt = ati avut recent un accident vascular cerebral, aveti boala cardiaca ischemica asociata cu diabet zaharat sau cu multipli factori de risc dintre cei mai sus mentionati, necontrolati (înca fumati, aveti TA mare netratata, etc)
tinta: LDL<70 mg/dl
În cazul depistarii unei valori crescute a colesterolului seric sunt necesare masurile:
1. modificarea stilului de viata
• evitarea fumatului
Fumatul scade HDL colesterolul, creste tendinta sângelui de a se coagula si de a se forma trombi (cheaguri) pe placile de aterom (de grasime) din vase, iar rezultatul este înfundarea completa a vasului si infarct acut de miocard sau accident vascular cerebral.
• evitarea consumului de grasimi care cresc colesterolul seric (carne grasa de porc, miel, vita ; pielita de la pui; untura de porc/pasare; unt, lapte sau preparate din lapte integral; ficat, rinichi, creier; galbenus de ou; grasimile care provin din uleiuri vegetale în urma prelucrarii chimice-margarina; biscuiti; cartofi prajiti; mâncare de fast-food; chipsuri; prajiturele; pâine alba)
• consum de alimente cu grasimi bune (uleiurile din plante, nuci, seminte, alune, avocado, uleiul de masline, pestele), fructe si legume. Pestele reprezinta o sursa de grasimi polinesaturate, unele numite acizi grasi omega trei. Exista studii care au aratat ca 1g/zi de acizi grasi omega 3 a scazut riscul de deces de cauza cardiovasculara la pacientii cu infarcte miocardice în antecedente. Cel mai bogat în astfel de acizi grasi omega 3 este somonul.
• evitarea sedentarismului
Exercitiul fizic efectuat regulat creste HDL colesterolul la unele persoane, ajuta în controlul greutatii, al valorilor glicemiei si tensiunii arteriale.